Spiritualitatea joacă un rol important în viața multor persoane. De mulți ani oamenii de știință s-au întrebat dacă există o anumită zonă din creier, o așa-zisă ”Zonă a lui Dumnezeu” ce este responsabilă pentru spiritualitate.
Ce mecanism determină de ce o persoană este mai spirituală decât alta? De ce unii oameni au experiențe spirituale?
Studiile arată că spiritualitatea este mult mai complexă decât se credea anterior. Potrivit cercetătorilor de la University of Missouri există zone multiple din creier care sunt responsabile de aspectele multiple ale experiențelor spirituale.
“Am descoperit o bază neuropsihologică pentru spiritualitate, însă aceasta nu este limitată la o zonă anume a creierului”, spune Brick Johnstone, profesor de psihologie clinică la the School of Health Professions.
“Spiritualitatea este un concept cu mult mai dinamic ce folosește multe zone ale creierului. Anumite părți joacă niște roluri mai importante, însă împreună ele funcționează împreună pentru a facilita experiențele spirituale individuale”.
Johnstone a studiat 20 de persoame cu traumatisme craniene majore ce le afectau lobul parietal drept, zonă din creier la câțiva centimetri deasupra urechii drepte. El a întrebat participanții despre spiritualitate, de exemplu cât de aproape se simt de o putere mai mare și dacă simt că viața lor este parte dintr-un plan divin.
El a descoperit că senzația de apropiere de o putere mai mare era cu atât mai mare cu cât leziunile erau mai mari în lobul parietal.
“Cercetătorii în neuropsihologie au legat în mod constant leziunile din partea dreaptă a creierului de o concentrare scăzută asupra sinelui”, declară Johnstone.
“Deoarece studiile noastre au demonstrat că oamenii cu aceste leziuni sunt mai spirituali, există posibilitatea ca experiențele spirituale să fie asociate cu o atenție scăzută acordată sinelui. Acest fapt este confirmat de multe texte religioase ce sugerează că oamenii ar trebui să se concentreze pe bunăstare mai degrabă decât pe ei înșiși”.
Johnstone spune că partea dreaptă a creierului este asociată cu orientare către sine, în timp ce partea stângă cu modul în care individul relaționează cu ceilalți. Cu toate că Johnstone a studiat persoane cu leziuni cerebrale, studii anterioare ale meditatorilor buddhiști și a călugărițelor franciscane cu funcții cerebrale normale arată că oamenii pot învăța cum să își minimizeze funcționarea părții drepte a creierului pentr a-și întări conexiunea spirituală în timpul meditației sau a rugăciunilor.
În plus, Johnstone a măsurat frecvența participării la practicile religioase, spre exemplu cât de des au mers la biserică sau au ascultat programe religioase. El a măsurat activitatea din lobul frontal și a descoperit o corelație între activitatea crescută în această zonă din creier și frecvența crescută a participărilor la practici religioase.
“Aceste descoperiri indică faptul că experiențele spirituale sunt cel mai posibil legate de mai multe părți distincte ale creierului”, declară Johnstone. De aceea înseamnă că că nu există o ”Zonă a lui Dumnezeu” distinctă ci că există mai multe părți ale creierului care sunt responsabile de experiențele spirituale.
Pentru initieri si terapii, va rog sa-mi scrieti pe adresa de email gabi.gabriela58@yahoo.com
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu