„Apocalipsa se termină cu viziunea unei
cetăţi celeste, Noul Ierusalim, a cărei pereţi, temelii, porţi sunt
descrise de Sfântul Ioan Teologul. Prin acet oraş curge un fluviu: “Şi
mi-a arătat un fluviu de apă vie, limpede ca un cristal, care ieşea din
Tronul lui Dumnezeu şi al Mielului. În mijlocul oraşului şi pe cele două
maluri ale fluviului era Arborele Vieţii ce producea de douăsprezece
ori fructe, dând fructul său în fiecare lună şi ale cărui frunze serveau
la tămăduirea popoarelor.”
Cum se făcea că arborele se găsea pe ambele maluri ale fluviului? Dacă
am înţelege lucrurile literar, această descriere nu are nici un sens. În
realitate, acest arbore deasupra unui fluviu e un simbol; există în
noi, şi fluviul, de asemenea, trece prin noi. Pentru că oraşul suntem
noi; şi în centrul acestui oraş – în plexul solar – curge un fluviu cu
un arbore al vieţii pe malurile sale. Plexul solar reprezintă arborele
pe cele două maluri ale fluviului, dar de asemenea şi fluviul însuşi,
această forţă, această vitalitate care circulă prin el. Şi unde sunt
rădăcinile acestui arbore? Acestea sunt cele douăsprezece perechi de
nervi şi de ganglioni dorsali: douăsprezece ramuri care produc
douăsprezece fructe pe an. Aceste douăsprezece fructe sunt legate de
cele douăsprezece semne ale zodiacului.
Să vedem acum proprietăţile acestor fructe. Primul fruct, (Berbecul)
face omul activ, dinamic şi decis. Al doilea (Taurul), dă o mare
sensibilitate, multă gentileţe şi bunătate. Al treilea (Gemenii),
împinge la studiu, incită la a se interesa de tot şi de a călători. Al
patrulea (Cancer), dă o mare mediumitate pentru a capta undele şi
prezenţele cele mai subtile. Al cincilea (Leul), inspiră o mare nobleţe
şi curajul necesar pentru a-i ajuta şi a-i salva pe alţii. Al şaselea
(Fecioara), purifică şi curăţă. Al şaptelea (Balanţa), dă posibilitatea
de a se uni la o cauză divină şi de a stabili în sine echilibrul cosmic.
Al optulea (Scorpionul), luminează asupra morţii şi vieţii de apoi. Al
nouălea (Săgetătorul), dă gustul întrebărilor filozofice şi religioase.
Al zecelea (Capricornul) inspiră putere, autoritate pentru a domina pe
alţii şi pe sine însuşi. Al unsprezecelea (Vărsătorul), dă sensul
universalităţii, fraternităţii între naţiuni. Al doisprezecelea
(Peştii), împinge la sacrificiu, la a suporta suferinţa şi chiar la a
vedea partea bună şi a se veseli.
Iată calităţile fructelor acestui arbore al vieţii, care nu e altul
decât Arborele Sefirotic de care vorbeşte Kabbala, cu sefiroturile:
Keter, Hokmah, Binah, Hesed, Gebourah, Tipheret, Netzach, Hod, Iesod,
Malkout. Kether e sămânţa care conţine toate posibilităţile arborelui;
Hokmah, e sâmburele care care se divizează pentru a lăsa să iasă mica
plantă: Binah; Hesed, este trunchiul; Gebourah, ramurile; Tripheret,
mugurii; Netzach, frunzele; Hod, florile; Iesod, fructul; şi Makout,
sămânţa, care, plantată în pământ, va da un nou arbore. Aici, din nou,
vedeţi o aplicaţie a legii: ce e jos e ca ce e sus, şi veţi înţelege de
asemenea de ce Iisus a comparat Împărăţia lui Dumnezeu (Malkout) cu
grăuntele de seneve, care e minuscul, dar devine un arbore mare, unde
vin să se adăpostească păsările cerului.
Sfântul Ioan spunea că frunzele arborelui vor servi la tămăduirea
popoarelor. Veţi vedea, nu numai fructele arborelui fac miracole, dar şi
frunzele de asemenea, şi chiar şi rădăcinile.
Rădăcinile, înfipte în cele două maluri ale fluviului vieţii de care
vorbeşte Sfântul Ioan, sunt deci ansamblul nervilor şi ganglionilor
situaţi de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Coloana vertebrală
leagă cerul şi pământul, cerul nostru şi pământul nostru. Izvorul
fluviului se află pe culmea muntelui: “Fluviul, e spus, iese din Tronul
Domnului”. Capul, e cerul şi pântecul pământul. Pe pământ arde un foc
care provoacă din timp în timp erupţii violente vulcanice. Ori, acest
foc se găseşte, de asemenea, la baza coloanei verticale. Acest foc
subteran, legat de pântec şi de sex, este forţa Kundalini. Pentru
moment, coloana vertebrală nu are la oameni decât funcţie anatomică şi
fiziologică; puterea ei spirituală nu e trezită. Numai Iniţiaţii au
reuşit să anime coloana lor vertebrală pentru o imensă muncă spirituală
şi magică graţie trezirii forţei Kundalini.
Forţa Kundalini doarme la baza măduvei spinării, ea este mama care a
creat universul, “cea mai puternică dintre forţe” cum o numea Hermes
Trismegistul. O dată trezită, ea se poate dirija în sus, sau în jos.
Dacă ea se dirijează în sus, fiinţa va beneficia de o mare dezvoltare
spirituală, dar dacă ea se dirijează în jos, aceasta poate să antreneze
rezultate foarte supărătoare. Acel care, fără a fi pur şi stăpân pe el,
trezeşte forţa Kundalini, devine pradă unei pasiuni sexuale dezlănţuite,
care-l antrenează cu o viteză vertiginoasă spre abis, şi unei ambiţii
nemăsurate care îl face să se opună lumii întregi. De aceea este de
sfătuit discipolii să nu fie tentaţi să trezească forţa Kundalini
înainte de a fi lucrat asupra purităţii şi smereniei. Pentru că această
forţă, cea mai puternică dintre toate, poate la fel de bine să distrugă
decât să creeze. În realitate, Kundalini poate fi trezită la mai multe
nivele: putem să o trezim de şapte ori pentru că ea doarme şapte
somnuri, ea e ascunsă sub şapte învelişuri ale materiei.
Într-un anume fel, e uşor să trezeşti Kundalini, dar unde şi cum să o
dirijezi e mult mai dificil şi e chiar esenţialul. Direcţia pe care o va
lua Kundalini nu depinde de voinţa omului, ci de calităţile şi
virtuţile sale. Când şarpele Kundalini se trezeşte, el se îndreaptă spre
partea care îi oferă hrană. Dacă partea inferioară îi oferă această
hrană, acolo se îndreaptă, şi totul e pierdut, e prăpastia, adevărata
prăpastie. În timp ce dacă şarpele e atras de partea superioară, el se
îndreaptă în sus.
Urcarea forţei Kundalini se face prin canalul Sushuma situat în
interiorul măduvei spinării. De o parte şi de alta a canalului Sushuma,
cele două canale Ida (polarizat negativ şi legat la Lună) şi Pingala
(polarizat pozitiv şi legat de soare) se ridică într-o mişcare de
spirale întretăiate. Curentul Ida ajunge la nara stângă şi curentul
Pingala la nara dreaptă. De aceea, exerciţiile de respiraţie sunt
considerate ca cele mai eficiente pentru a provoca trezirea forţei
Kundalini.
Pentru că, astupând nara dreaptă, aspiraţi aer prin nara stângă,
produceţi astfel un curent care trece prin canalul Ida. Acest curent
traversează şi centrul unde doarme Kundalini, centrul Muladhara, şi
produce vibraţii uşoare care tind să o trezească un pic. Astupând nara
stângă, aspiraţi aer prin nara dreaptă, curentul va trece prin canalul
Pingala, şi el, de asemenea, va da câteva impulsuri forţei Kundalini. Şi
aşa mai departe… Deci, practicând în fiecare dimineaţă exerciţiile
noastre de respiraţie, puteţi, încet, să treziţi forţa Kundalini. Dar nu
trebuie prelungite aceste exerciţii.
Când eram în India, am auzit vorbindu-se de tot felul de metode pe care
le foloseau yoghinii pentru trezirea Kundalini. Unele erau incredibile,
până la introducerea unui fir de argint într-un loc pe care nu am să-l
numesc. Unii făceau toate nebuniile pentru trezirea acestei forţe!
Cel mai bun sfat de dat Occidentalilor este de a nu fi tentaţi să
trezească Kundalini, ci de a trăi o viaţă pură, în acord cu legile
divine. Ea se va trezi atunci când va veni momentul, nu trebuie grăbit
acesta. Orice alt fel de a proceda e riscant, pentru că această forţă e
asemenea unui foc, care poate face ravagii distrugând unele organe ale
corpului. Când totul se desfăşoară natural, fără şocuri, omul se
trezeşte în armonie la conştiinţa lumii divine.
… Eu simt în voi o imensă dorinţă de a face eforturi pentru a ajunge la
această trezire a conştiinţei. Puteţi începe lucrul, dar trebuie să fiţi
foarte prudenţi, foarte raţionali, şi să nu vă lansaţi fără o direcţie,
dacă nu, riscaţi să vă dezechilibraţi, să vă distrugeţi. Deci, nu vă
grăbiţi, aceasta va veni cu blândeţe, încet-încet. Tot ce avem aici ca
exerciţii, practică, sunt exerciţii din yoga, care vă vor permite într-o
zi să treziţi forţa Kundalini. Mulţi cred că pentru a găsi
spiritualitatea adevărată trebuie să meargă în India, dar trebuie de
asemenea să ştie că învăţământul Fraternităţii Albe Universale, care e
adevăratul învăţământ a lui Cristos, ne aduce o yoga modernă, adaptată
Occidentalilor.
Înţelepţii Indiei spun că înainte de trezirea şarpelui Kundalini
yoghinul trebuie să-şi elibereze canalul central, Sushuma. Printr-o
viaţă pură, prin exerciţii potrivite, el curăţă acest canal. Această
curăţire e necesară pentru că, odată cu trezirea şarpelui Kundalini, el
începe să activeze întreaga viaţă psihică a omului; este un foc aşa de
intens, care arde tot. De aceea drumul său trebuie să fie eliberat de
toate impurităţile şi obstacolele, pentru ca el să poată trece rapid,
fără stricăciuni pentru om şi să atingă centrul coronal, chakra
Sahasrara.
Şi ce spune Iisus în Evanghelii? “Străduiţi-vă să intraţi prin poarta
strâmtă”, sau “Mai repede trece o cămilă prin urechile acului decât un
bogat prin poarta Împărăţiei Cerurilor” (pentru comentarii asupra
acestor versete, a se vedea “Un nou înţeles al Evangheliilor – colecţia
Izvor). Aceste două fraze au o semnificaţie foarte profundă: ele arată
că într-adevăr canalul central e aşa de îngust, încât forţa care aduce
iluminarea nu poate să treacă dacă fiinţa nu e pură. Dacă aveţi prea
multe lucruri în buzunare, nu puteţi băga mâinile, trebuie să vă
debarasaţi de toate acestea. Vedeţi, yoghinii Indiei, Evangheliştii spun
aceleaşi adevăruri. Ei bine, acestea sunt adevărurile pe care le
aprofundăm în Învăţământul Fraternităţii Albe Universale. ”
Omraam Mikhael Aivanhov
Pentru initieri si terapii, va rog sa-mi scrieti pe adresa de email gabi.gabriela58@yahoo.com
Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu