Iertarea sinelui este poate cea mai grea dintre iertari. Odată invaţată, celelalte decurg mai uşor. Cum să-ţi ierţi imperfecțiunea, neajunsul? Cum să uiţi, cu blîndeţe, dacă ești scund sau înalt, gras, sau slab, cum să-ţi accepţi aluniţa, dar şi începutul de cocoaşă, cum să mai poţi fi fericit şi împăcat cu tine cînd te chinuie o durere de cap, sau de dinţi?
Cum poţi să te ierţi cînd frustrarea, deznădejdea şi tulburarea deja te-au invadat? Cum îţi poţi ierta boala, diagnosticul pus cu cinism de medici pe un bilet de ieşire din spital?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu